Ioana Șurubaru: Grădinița 2.0: “Educația finlandeză celebrează diversitatea și încurajează manifestarea neîngrădită a personalității."
Directorul educațional al Grădiniței ERI din Sibiu, Ioana Șurubaru, a evidențiat elementele specifice pe care educația finlandeză le aduce în ecosistemul educațional românesc, în cadrul conferinței Grădinița 2.0: Observarea și evaluarea în Educația Timpurie, ce a avut loc pe 7 octombrie 2021.
În sistemul educațional finlandez se regăsesc multe valori și aspecte din celelalte modele educaționale. Încurajarea autonomiei și independenței copiilor, relația strânsă cu familia, dezvoltarea competenței de a învăța să înveți și folosirea comunităților ca surse de învățare – se numără printre elementele de specificitate ale educației finlandeze pe care Ioana le-a expus.
Educația în natură este o trăsătură esențială a sistemului finlandez, a precizat Ioana. Acest lucru le este comunicat părinților încă de dinaintea înscrierii, pentru că ieșitul afară indiferent de vreme – ploaie, vânt, ninsoare – nu este specific în societatea noastră. Formarea cadrelor didactice pentru a înțelege beneficiile educației outdoor este la fel de importantă precum informarea părinților.
Educația în natură cuprinde două paliere – desfășurarea activităților de învățare în aer liber și realizarea proiectelor cu sprijinul și participarea naturii.
Despre educația finlandeză, Ioana Șurubaru a specificat că este un sistem care s-a dezvoltat de-a lungul anilor și care a înglobat, treptat, diferite practici și abordări care au fost experimentate în prealabil și adoptate după ce s-au remarcat efectele pozitive pe care acestea le-au avut în dezvoltarea copiilor. Acest model educațional se identifică prin încurajarea diversității, atât la nivel individual – copii, părinți, educatori – cât și la nivel de comunitate.
Relația dintre cadrele didactice și familie stă la baza educației finlandeze, a subliniat Ioana. Informarea părinților îi ajută atât să fie la curent cu evoluția copiilor pe parcursul grădiniței, cât și să înțeleagă încă de la prima interacțiune, principiile educației finlandeze.
“Comunicarea cu părinții este foarte umană, fără tehnicalități. Ne raportăm la familie ca la un partener în educația copiilor.“
Pentru atingerea criteriilor din programa națională, grădinița finlandeză implică o metodologie personalizată, bazată pe stimularea senzorială și kinestetică a copiilor, încurajarea socializării și atenția acordată felului în care fiecare se raportează la dinamica de grup, formarea rutinelor și a responsabilității și dezvoltarea deprinderilor care încurajează autonomia celor mici, a subliniat Ioana Șurubaru.
Planul individualizat de învățare ajută la stabilirea direcțiilor ce trebuie urmate pentru a satisface nevoile de învățare și dezvoltare ale copilului și la o tranziție mai ușoară către învățământul primar.
Ioana Șurubaru a accentuat faptul că evaluarea progresului în educația finlandeză este sistematică, integrată cu procesele de învățare și se face continuu, nu doar în anumite momente din anul școlar. Observarea și evaluarea încep încă de la interviul de înscriere. Educatorul sau psihologul participă la prima întâlnire cu familia și copilul pentru a trasa aspectele esențiale în vederea creionării unui plan de învățare personalizat pe nevoile copilului.
Fișa psihopedagogică personalizată, fișa de observare a psihologilor și comunicarea cu părinții sunt instrumentele prin care se realizează evaluarea progresului. Aportul psihologilor în evaluare este esențial și traspune în practică unul dintre elementele specifice educației finlandeze, și anume colaborarea interprofesională. În acest sistem educațional, toți specialiștii antrenați în educația copilului comunică, se sfătuiesc și lucrează împreună.
Fișa psihopedagogică este completată de educator la trei săptămâni de la intrarea în colectivitate, este apoi revizuită la trei luni împreună cu psihologul și cu familia și, din nou, trei luni mai târziu.
Kinderpedia: Ce este cel mai important să știe orice părinte despre activitatea copilului de la grădiniță?
Ioana Șurubaru: În perioada aceasta, cred că este foarte important ca părintele să cunoască foarte bine modul în care copilul relaționează, socializează cu colectivul de copii. Am trecut prin perioade în care mulți copii au fost izolați de colectiv și acum că reintră în normal și sunt alături de alți copii de vârsta lor, părintele ar trebui să fie conștient de nivelul de sociabilitate pe care copilul îl are și modul în care îl poate susține pe copil pentru a prinde din urmă diferite lipsuri.
Kinderpedia: Cum putem implica mai mult familia pentru a susține progresul copiilor în educația timpurie?
Ioana Șurubaru: Din experiență proprie, vă pot spune că părinții pot fi implicați în progresul copilului printr-un plan individualizat de învățare care este inițial dezvoltat de către educator, discutat de asemenea și cu un psiholog și, ulterior, cu familia. Este un plan care începe la grădiniță și se continuă acasă. Nu este ceva de care se ocupă doar grădinița, ci toată comunitatea copilului.
Kinderpedia: Cum ne ajută tehnologia, în etapa aceasta atât de importantă, dar și de delicată a dezvoltării copiilor?
Ioana Șurubaru: Aș privi tehnologia în contextul actual din două puncte de vedere. Pe de o parte, avem tehnologia pe care noi o folosim pentru a comunica cu părinții și pe care o avem pentru a fi alături de părinți în această perioadă – și, pe partea cealaltă, sunt tot mai multe aplicații, tot mai multe platforme care susțin dezvoltarea copiilor. Ele trebuie doar alese cu grijă și supervizate de către părinți.
Ioana Șurubaru este director de resurse umane la Școala Gimnazială Româno - Finlandeză ERI Sibiu și director educațional al Grădiniței ERI Sibiu, făcând parte din proiectul ERI încă de la început, din 2015.
Ioana este absolventă a profilului pedagogic, continuându-și studiile în domeniul educației cu o licență dublă în pedagogie, obținută la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității București și la VIA University College din Danemarca. Masterul l-a urmat la Universitatea Liberă din Bruxelles, focusându-se pe educație și tineret. În ultimii 6 ani a activat în diferite organizații naționale și europene din domeniile educație și tineret, integrând cu succes pregătirea formală în munca sa.
Dragostea pentru educația timpurie a venit odată cu experiența din Danemarca, unde a urmat un internship la grădiniță, observând și experimentând pedagogia daneză. Ioana a completat practicile finlandeze din educația timpurie cu experiența practică din Danemarca și le-a transpus în ceea ce astăzi este Grădinița ERI. Proiectul Grădiniței ERI a pornit în 2019, venind ca o completare firească a școlii, unde sunt promovate autonomia și independența copiilor, a spiritului de echipă și a educației outdoor.
Conferința Grădinița 2.0: Observarea și evaluarea în Educația Timpurie, aflată la a patra ediție, a adus în prim-plan importanța evaluării progresului copiilor și a prezentat diferitele moduri în care curriculumul național și cele alternative prezente în România – Montessori, Step by Step, Waldorf, educația româno-finlandeză și cea britanic – urmăresc, evaluează și încurajează evoluția copiilor în educația timpurie.
Citește și alte articole de la conferință:
Ana Bordan, Grădinița 2.0: “Caută să vezi măreția din fiecare copil cu care interacționezi!”
Ce subiect te interesează?
Kinderpedia
Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.
Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul copiilor.
Îți recomandăm articolele
Descoperă idei, găsește-ți inspirația și alătură-te unei comunități dinamice de profesori și părinți care cred că învățarea este un proces care ne însoțește pe parcursul întregii vieți.
