Cum măsurăm impactul grădiniței asupra dezvoltării copilului?

 

Între 0 și 6 ani, copiii se dezvoltă în mod natural. Apare firesc întrebarea "Care este impactul grădiniței asupra dezvoltării copilului și cum îl putem măsura?"

Oana Moraru, expert în educație, fondatoarea Școlii Helikon și a platformei Vocea părinților vorbește despre modul în care se poate măsura impactul grădiniței asupra dezvoltării copilului și de ce aspecte ar trebui să țină cont managerii și educatorii atunci când prezintă progresul copilului în fața părinților.

La grădiniță, părinții pun mult accent pe joacă, pe distracție și copiii nu au acea disciplină necesară învățării. Din clasa pregătitoare și clasa 1, însă, încep mizele academice.

Învățătorii se așteaptă de la copii să aibă capacitatea să stea în sarcină, atenți, concentrați, să finalizeze ce au de făcut și să aibă toate deprinderile necesare pentru a face asta. Cu alte cuvinte, impactul grădiniței ar trebui tradus în atenție și concentrare.

Din păcate, se ajunge la un fel de ping-pong care pune o presiune nejustificată pe copii

Părinții cer de la grădiniță să pregătească copiii pentru a primi o etichetă bună la școală, să existe o investiție cu folos, iar învățătoarele își doresc de la copii să aibă formată atitudinea față de învățare.

Cum măsor impactul grădiniței asupra dezvoltării copilului?

Vocabularul unui copil se formează natural în intervalul 0-6 ani și este necesar să evaluăm cum poate influența grădinița dezvoltarea sa. În mod ideal, acest lucru este măsurat de o instanță neutră, un evaluator extern care să măsoare impactul grădiniței și modul în care a evoluat copilul.

Conectorii logici trebuie implantați în mintea copilului în intervalul 0-6 ani

Felul în care copiii și-i însușesc afectează pe termen lung alte aspecte.  Structura există nativ, dar se formează prin influența mediului. Intervenția pe limbaj în grădiniță înseamnă, de fapt,  intervenția pe gândire.

Copilul evoluează fantastic până la 6 ani, apoi intervine o perioadă de platou, în care se pun bazele. La matematică, prin jocuri, se dă copiilor ideea de descompunere și de lucru cu mulțimi și alte noțiuni importante. Educatorii ar trebui să facă activități care nu sunt în programă și nu neapărat la ora de matematică, ci la cercul de dimineață și în alte momente ale zilei, activități pe care părinții acasă nu vor intui să le facă.

Prin inițierea de activități noi sau inedit concepute, se va vedea contribuția educatorilor și impactul grădiniței

Rolul educatorilor este să îi pună pe copii în încurcături care să le dezvolte logica și atenția, prin jocuri matematice și lingvistice.

Jocurile de învățare antrenează mintea copiilor de azi. Avem tendința să îi considerăm mai mici sau să facem lucruri stereotipe cu ei, fără să luăm în calcul că aparțin unor generații mult mai evoluate.

În intervalul 0-6 ani, trebuie să stăm la pândă să vedem ce nu le place copiilor, pentru că exact acolo trebuie să intervenim

Acolo unde copiii simt că s-a ridicat gradul de frustrare, au tendința de a renunța, deoarece natura umană funcționează după principiul minimului efort.

În intervalul 2-6 ani, pentru ca impactul grădiniței să fie semnificativ, întoarcerea copilului în sarcină trebuie să fie literă de lege

Ei trebuie să învețe să finalizeze lucrurile, dar prin glumă și punere în poveste.

Ca să poți face jocuri de putere cu copilul, trebuie să îl lași și pe el să facă jocuri de putere cu tine, să te conducă. Este nevoia lor de putere, de a domina adultul.

Ideea de treabă bine făcută trebuie inoculată de la vârste mici, preferabil până la șase ani.  Neurosțiințele spun că până la această vârstă se formează ideologia de viață și în acest interval este important să îl fascinezi pe copil pentru a-i inocula ideea de hărnicie.

Este ok să întoarcem copilul în sarcină, atâta timp cât nu punem în cuvinte nimic din judecată și critică.

Grădinița este locul în care se formează caracterele copiilor și aici este în regulă să găsim toate comportamentele posibile.  La grădiniță apare și bullyingul, ca exprimare a teritorialității copilului. 

Felul în care se oferă feedback creează credibilitate și le dă părinților o idee despre impactul grădiniței

Pentru ca părintele să aibă încredere în grădiniță, el trebuie să fie informat cu privire la direcțiile de dezvoltare.

Oana Moraru consideră că feedbackul către părinți trebuie să conțină mereu cele 5 arii de dezvoltare ale copilului și ce progrese s-au făcut pe ele. 

Jocul pedagogic trebuie să integreze tipurile de inteligență într-un construct cât de cât echilibrat. Logica matematică are și o componentă fizică, motorie.

Limbajul copilului depinde de cât a vorbit mama cu el în intervalul 0-2 ani, dar inteligența lingvistică se poate dezvolta în grădiniță

La grădiniță este foarte dificil să ții cont de materii, pentru că inteligența se dezvoltă în toate tipurile de activități, de aceea se recomandă lucrul cu cele cinci arii de dezvoltare.

Este esențial ca educatorii să transmită părinților ideea de colaborare într-o manieră relaxată, folosind un limbaj mai puțin metodologic, astfel încât aceștia să rezoneze și să vadă foarte clar progresele copiilor lor.

Nivelul de colaborare și relaționare la 5 ani spune foarte multe despre cine va fi copilul în viitor

Comunicarea cu părinții, bazată pe urmărirea celor 5 arii de dezvoltare, poate conține și un grafic de urmărire a evoluției. Părinților li se vor comunica permanent nevoile copiilor.

Unii copii au nevoie de o figură, un adult care să le fie alături și să îi susțină pe tot parcursul traseului academic, iar părinții trebuie informați în acest sens, așa cum trebuie să știe în permanență pe ce arii mai are nevoie copilul să lucreze și unde are nivelul de competență cerut pentru vârsta lui.

Toți copiii sunt diferiți, de aceea este extrem de util să comunicăm părinților acest aspect și să îi ținem la curent cu evoluția și tipologia propriului copil, dincolo de grafice și încadrări clasice.

Sistemele alternative de învățare se raportează la aceleași deprinderi și arii de dezvoltare

Indiferent de scenariul grădiniței, este nevoie să păstrăm căptușeala clasică a învățării, de construcție a gândirii și limbajului. Nu scenariul contează, ci baza care se pune pentru formarea gândirii.

În intervalul 0-6 ani, memoria este foarte importantă, de aceea trebuie antrenată

Antrenarea memoriei nu se face prin memorizări clasice de poezii și cântece, ci prin cele care au o înșiruire logică.  Jocurile de memorie și jocurile ritmice antrenează sintaxa frazei și determină felul în care va vorbi copilul.

În faza inițială de formare a inteligenței, memoria lingvistică este activată. Sintaxele pe care le folosim dezvoltă inteligența copilului conștient sau în alt ritm, așa că este indicat să nu folosim doar limbajul administrativ și cuvintele uzuale cu copiii, ci și construcții mai complexe.

Cum desenează copilul arată ce tip de inteligență are. Aici nu contează talentul artistic, ci felul în care redă pe hârtie simbolistica unor lucruri. Felul în care desenează un copil – cu volume, cu detalii, antrenează extraordinar de mult dezvoltarea gândirii și a inteligenței generale.

Rolul educatorului în grădiniță este să formeze atenția voluntară

Cea mai înaltă formă de maturizare intervine atunci când copilul își ia mintea în propria posesie, vorbește singur cu el în gând și știe când să fie atent.

Alături de comunicarea evoluției copiilor, Oana Moraru recomandă realizarea unui ghid al grădiniței, care să conțină inclusiv informații cu privire la implicarea părinților în activitățile de la grupă.

Acesta le va conferi părinților liniștea de care au nevoie atunci când își duc copilul la grădiniță. De asemenea, comunicarea verbală cu părintele este esențială și îl ajută să înțeleagă că adevărata adaptare are loc după șase luni și abia de la acel punct încolo se poate lucra cu adevărat cu copilul.  

Adaptarea la nivel de corp se întâmplă după 3 luni, adaptarea la nivel de emoții are loc după 6 luni de la intrarea în colectivitate

De asemenea, părinții trebuie să înțeleagă mecanismul comportamentului imitativ. Într-o primă fază, toți copiii imită și împrumută reacțiile și comportamentele de la ceilalți copii, pentru că așa resimt putere. Acest comportament imitativ nu rămâne stabilizat în copil, astfel că părinții nu ar trebui să se teamă că modul în care se poartă alți copii ar putea "strica" educația propriului copil.

Alte modalități de comunicare recomandate de Oana Moraru pentru a măsura și comunica impactul grădiniței asupra dezvoltării copilului sunt întâlniri 1-1 cu părinții, rapoarte scrise, reamintirea permanentă a faptului că până la șase ani copiii se schimbă permanent, că au pusee, că sunt normale schimbările de comportament și buclele în evoluție.

Oana Moraru are o experiență de 20 de ani în învățământul privat și a sprijinit zeci de școli și grădinițe în procesul de autorizare și acreditare. A format și consiliat echipe de profesori și educatori, a alcătuit oferte educaționale, programe alternative și sisteme de monitorizare a progresului școlar.

Principalele idei cu privire la impactul grădiniței asupra dezvoltării copilului au fost extrase din prezentarea susținută de Oana Moraru în cadrul evenimentului Grădinița 2.0, facilitat de către Kinderpedia.

Mai multe subiecte despre educația timpurie puteți citi în articolele Rolul familiei și al grădiniței în educația timpurie și Fericirea începe în copilărie. Cum putem crește copii fericiți?