Jocul liber este cea mai la îndemână formă de experimentare a vieții

La prima vedere, nu dăm foarte multă importanță jocului. Deseori, acesta este asociat doar cu distracția. Însă, studiile confirmă că jocul înseamnă învățare, iar copiii învață jucându-se. 

„Părerea mea este că orice activitate poate fi o joacă sau nu. Ingredientul secret este caracterul ludic.”- Ben Mardell, cercetător și educator, Project Zero

Jocul este atât de important pentru dezvoltarea optimă a copilului, încât a fost recunoscut de Înalta Comisie a Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului ca drept al fiecărui copil. 

Jocul sau joaca vine în mai multe forme. Primul și poate cel mai important este jocul independent, când copiii se joacă singuri, spun povești și se folosesc de marionete sau plușurile lor preferate, fac puzzle-uri sau construiesc cu ajutorul cuburilor. O altă componentă a jocului liber o constituie jocul social, când copiii se joacă unii cu alții sau cu adulții. O alternativă a jocului liber este jocul ghidat, când copiii se joacă într-un context stabilit de adulți, iar un exemplu elocvent este jocul didactic. 

„Ne dorim ca tot mai mulți copii din întreaga lume să își conducă învățarea, să exploreze necunoscutul și să se bucure de școală. De ce? Pentru că o astfel de învățare ludică îi poate ajuta pe elevi să învețe concepte și abilități fundamentale, precum și să își dezvolte abilitățile de a colabora, de a rezolva probleme și de a naviga în incertitudine.” aceasta au fost rațiunea și motivele care au fundamentat cartea  „A Pedagogy of Play - Supporting playful learning in classrooms and schools”. 

Această carte are la bază răspunsurile la trei întrebări referitoare la de ce, ce și cum se învață prin joc:

- De ce au nevoie profesorii de o pedagogie a jocului?

- Cum arată și cum se simte învățarea ludică?

- Cum pot profesorii să promoveze învățarea ludică?

Cartea poate fi descărcată gratuit de aici.

Jocul stimulează dezvoltarea timpurie a creierului și îmbunătățește inteligența

Încă de la o vârstă fragedă, copiii interacționează cu lumea din jurul lor prin joc. Majoritatea cercetătorilor și a teoreticienilor timpurii susțin că jocul reprezintă centrul dezvoltării copilului. Creierul bebelușilor prezintă o abundență de conexiuni între neuroni, care se numesc sinapse. Crearea a cât mai multe sinapse permite cunoștințelor adunate în primii ani de viață să fie o bază pentru dezvoltarea cognitivă. Dacă experiența jocului lipsește, se vor crea semnificativ mai puține sinapse.

Neurologii au descoperit că joaca, folosirea jucăriilor și a diferitelor jocuri de societate, pot modifica chimia și fiziologia creierului. Jocul și utilizarea jucăriilor sunt benefice cu precădere pentru zona creierului asociată cu o procesare cognitivă mai înaltă (cortexul cerebral) decât pentru alte părți ale creierului.

Un studiu realizat de Universitatea din Arkansas demonstrează că un copil care a avut acces la jucării va avea un IQ mai mare până la vârsta de 3 ani. Ulterior, psihologul Edward Fisher a analizat 46 de studii efectuate pe joc și a descoperit că jocul ar putea spori semnificativ dezvoltarea cognitivă, lingvistică și socială a copilului. 

Jocul îmbunătățește abilitățile sociale și empatia și promovează controlul impulsurilor și reglarea emoțiilor

Când interacționează cu alți copii, copilul învață cum să își comunice ideile, obiectivul jocului și să colaboreze pentru a atinge un scop comun. Micuții exersează reacții, conduite și emoții pe care, ulterior, le vor întâlni în viața reală și vor ști să le gestioneze cu succes. 

Este important să le sădim copiilor, încă din primii ani de viață, dorința și interesul pentru explorare și descoperire. Ei își creează o lume accesibilă, la îndemână, asupra căreia au control și pot exersa scenarii pe care își imaginează că le-ar putea trăi ca viitori adulți. 

Jocul liber contribuie la înțelegerea propriilor sentimente,  la flexibilitate emoțională, la adaptabilitate și capacitatea de a face față schimbărilor și evenimentelor neașteptate, cultivă perseverența și concentrarea și promovează colaborarea și cooperarea. 

În jocul liber copilului îi este permis să greșească fără să se simtă constrâns, fără să simtă presiunea pierderii. E precum o simulare a gestionării emoțiilor și reacțiilor din situații reale, o variantă optimă de exersare a autodisciplinei. 

Jocul încurajează gândirea creativă și îmbunătățește abilitățile lingvistice

Fluxul creativității capătă proporții uriașe în cadrul jocului liber. Copiii își imaginează, interpretează, fac predicții, exprimându-și gândurile prin cuvinte și imagini și, poate chiar prin acțiuni care depășesc experiența jocului în sine. Creativitatea astfel generată le sporește capacitatea de a gândi, a simți și a se angaja într-o comunicare complexă cu ceilalți. Creierul lor se dezvoltă în fața provocărilor.

Imaginația îi ajută pe copii să inventeze modalități inedite și diferite de rezolvare a diverse situații. O imaginație bogată este dovada unei intelect bine antrenat, de aceea este indicat să nu le îngrădim experiența jocului și să conștientizăm că această creativitate infinită de care dispun nu va fi acolo mereu și e responsabilitatea noastră să le oferim acel timp prețios de care au nevoie pentru a contribui sănătos la formarea unei gândiri libere. 

Societatea modernă lasă din ce în ce mai puțin timp pentru jocul liber al copiilor

Presiunea socială ne-a accelerat ritmul vieții de zi cu zi, încât cu greu mai ținem pasul. Iar dacă noi, ca adulți, simțim goana cu care se scurg secundele, cei mici sunt prinși într-o vâltoare de taskuri pe care e musai să le bifeze: școală, grădiniță, ore de engleză, de balet, de fotbal, de dansuri, de robotică, de storytelling, de înot și câte și mai câte activități extrașcolare, care sunt în beneficiul absolut al copiilor noștri. Doar vrem tot ce e mai bun pentru ei, pentru evoluția lor și vrem să nu-i vedem limitați în niciun fel. E precum o cursă fără linie de finish, o competiție ce se desfășoară între familiile noastre și celelalte. Dar, tocmai din cauza acestei competiții, sentimentul valorii de sine devine dependent de surse externe. E din ce în ce mai greu să te dai jos din acest carusel.  Această presiune nefirească poate produce anxietate în rândul celor mici, încă de la vârste fragede.

Unul dintre criteriile de bază ce stârnesc maxim de interes părinților la înscrierea celor mici în cadrul școlilor și al grădinițelor, constă în numărul de opționale și activități la care își pot înscrie copiii. Cu cât lista e mai lungă, cu atât prestigiul instituției e mai mare și părinții mai mulțumiți. Și uităm încă odată că cei mici au nevoie de joacă nestructurată, liberă, în care să își descarce eventuale frustrări, sentimente negative ori nemulțumiri. Deseori insituțiile de învățământ tradițional ignoră importanța jocului liber și suprasolicită atenția copiilor, le cer să fie concentrați, serioși și dedicați de dimineața până seara. 

Experții de la Harvard susțin și ei, de asemenea importanța jocului, indiferent de forma în care acesta este practicat:

E păcat să le răpim copiilor timp prețios în care ar putea pur și simplu să viseze, să inventeze, să se răzgândească și să nu mai construiască o rachetă, să lanseze un proiect nou, să se deghizeze în detectivi ori să pornească în misiuni fantastice. Nimic nu poate înlocui avantajele jocului liber. Copiii noștri au nevoie de o pauză de la activitățile mult prea structurate, de la device-uri, de la desene animate, de la orice le-ar înfrâna curiozitatea, aventurile și descoperirile. 

„Jocul este forma cea mai înaltă a cercetării.”

Albert Einstein

Pe Kinderpedia, părinții află în timp real cum s-a desfășurat ziua celor mici la școală sau grădiniță: de la prezență, stare de spirit, participare, la cât au mâncat și cât au dormit, în cazul copiilor mai mici. Atunci când sunt la curent cu proiectele și progresul copiilor de la școală, părinții pot continua procesul educațional acasă și îi pot sprijini pe copii acolo unde au nevoie.

Kinderpedia creează mediul propice unui parteneriat între școală și familie și plasează colaborarea elev-profesor-părinte chiar în centrul actului de învățare.