Într-o societate marcată profund de ascensiunea tehnologiilor digitale, sistemele de învățământ resimt o presiune din ce în ce mai mare de a-și adapta curriculum-ul, astfel încât să răspundă nevoilor societății de mâine. Competențele STEM au devenit o exigență pentru majoritatea meseriilor viitorului, astfel că ele își fac loc și în tematica și activitățile școlare și chiar preșcolare. Kinderpedia a fost alături de First7 în organizarea webinarului cu tema “Stem în Educația Timpurie”, cu scopul de a explora, alături de Pamela Mundy, expertul internațional în educația timpurie, cele mai recente descoperiri în domeniul învățării prin investigație.
„Copiii sunt precum cimentul ud: toate lucrurile cu care aceștia intră în contact lasă o urmă asupra lor. ” Dr Haime Ginot
Ca părinți și educatori, trebuie să ne întrebăm cum văd copiii lumea și cum se văd pe ei înșiși în raport cu ceilalți. Care sunt experiențele care le-au schițat această viziune și cum pot educatorii să schimbe sau să completeze această imagine?
Disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) declinate în activități specifice preșcolarilor le stârnesc acestora curiozitatea, îi ajută să se concentreze și să rămână activi într-o sarcină mai mult de 45 de minute și le oferă satisfacția de a rezolva probleme din realitatea cotidiană.
Educația STEM nu se limitează la acumularea cunoștințelor despre matematică și științe. La bază, conceptul STEM îi ajută pe copii să dezvolte moduri noi de a gândi, încurajând curiozitatea și analiza. Implementarea acestora la vârste mici, când mințile sunt la cel mai înalt grad de maleabilitate, determină modul în care copiii se raportează la învățare pe tot parcursul școlii și al vieții.
Copiii învață cel mai eficient fără hârtie și creion. Prin știință și prin creativitate, copiii își pot exprima ideile și sentimentele. Dar, așa cum spune Norman Podhoretz, învățarea reprezintă o împletire miraculoasă a energiei pure pe care o au copiii cu opusul acesteia - disciplina care îi definește pe adulți.
Copiii văd lucrurile cu claritate pentru că nu și-au dezvoltat toate acele filtre care pe noi, adulții, ne împiedică să vedem lucrurile pe care nu ne așteptam să le vedem, spune Pamela Mundy. În societatea grăbită în care trăim, îi zorim pe copii și nu le dăm ocazia să termine activitățile în care sunt adânciți. Copiii sunt deja niște exploratori extraordinari. Au capacitatea uimitoare de a absorbi totul din jur și sunt conștienți și armonizați cu instinctele și cu simțurile lor.
Cei mici văd lumea cu ochii plini de fascinație. Pentru ei, totul e simplu. Ar trebui să ne inspirăm din înțelepciunea cu care sunt înzestrați și să urmăm cei cinci pași către fericire așa cum i-a propus un copil de cinci ani: joacă-te, mănâncă înghețată, fă-ți prieteni, iubește tot ce te-nconjoară, ia-ți un câine.
Timpul pe care copiii îl petrec la grădiniță sau la școală face loc, din când în când, unui fenomen pe care Pamela Mundy îl numește “o posibilitate invizibilă”. Aceasta se referă la o posibilă descoperire pe care copiii ajung să o facă dacă explorarea nu le este întreruptă de indicațiile adulților din jur. Pamela ne încurajează să-i observăm cu atenție, să ne abținem din a le da sugestii și să participăm tăcut la explorare, ghidați de acești savanți înnăscuți. În loc să le dăm sugestii prin care să-și îmbunătățească jocul, ar trebui să-i întrebăm ce văd, ce părere au, ce întrebări le trec prin minte.
În educația timpurie, matematica poate fi folosită pentru a-i ajuta pe cei mici să înțeleagă fenomene științifice precum vântul și să rezolve probleme care țin de inginerie. Activitățile pe bază STEM nu sprijină exclusiv dezvoltarea noțiunilor de matematică și științe, ci oferă deopotrivă ocazia de a îmbunătăți abilitățile limbajului. Deși fiecare disciplină din sfera STEM este importantă, în cadrul activităților din educația timpurie ne concentrăm cu precădere pe felul în care ele se îmbină și se conectează într-o rețea de cunoștințe. Atunci când se combină cu alte discipline, limbile străine, de exemplu, STEM oferă un context mai amplu în care să discuți despre matematică și științe.
Cum le stimulăm curiozitatea astfel încât să devină oameni de știință pasionați de a descoperi răspunsul la cele mai îndrăznețe întrebări? Cum le insuflăm pasiunea pentru întrebări, să formăm inginerii de mâine?
Copiii sunt protagoniștii, educatorii sunt cercetătorii, iar părinții sunt partenerii lor în procesul de învățare.
Jocul și exploratul sunt moduri de învățare activă care stimulează creativitatea și gândirea critică. Mediile de învățare, locurile în care copiii pot demonta și reconstrui lucruri – precum radiouri vechi, mașinuțe, aparate, ceasuri – reprezintă al treilea educator sau educatorul tăcut.
Tehnologia este o componentă a conceptului STEM, iar cei care abordează aceste discipline își dezvoltă abilități care îi pregătesc pentru roluri care au tehnologia la bază. Educația STEM nu depinde însă de tehnologia digitală, mai ales în cazul educației copiilor de vârste mici. Jocul cu cuburi, grădinăritul și puzzle-urile sunt exemple de educație STEM, precum și vizitele la muzeu. Acestea pot avea loc oricând și cu puține resurse.
Citește și despre rolul pe care îl au întrebările în educație.