Profesor Kinderpedia. Ce instrumente digitale aducem în predarea la clasă

Perioada de predare la distanță a adus, pentru toți actorii implicați, provocări destul de mari. Cea mai mare dintre ele a fost adaptarea predării la mediul online și găsirea acelor instrumente digitale care să îi ajute pe elevi și profesori să continue procesul de învățare.

Putem spune că, în mod forțat, așa cum se întâmplă în momente de criză, pandemia a constituit momentul de care avea nevoie educația pentru a face un salt evolutiv. Toți cei implicați sunt însă de acord că, pentru ca această schimbare să fie de durată și cu efecte pozitive, este nevoie ca profesorii să schimbe strategia veche de predare, folosindu-se de cele mai utile instrumente digitale testate și valorificând cunoștințele achiziționate în timpul predării online.

I-am întrebat pe câțiva dintre profesorii de la cele mai prestigioase școli și grădinițe, de stat și private, care consideră că sunt lecțiile pe care le-a adus predarea la distanță și ce instrumente digitale intenționează să folosească mai departe, în clasă.

Lecțiile predării la distanță, din perspectiva cadrelor didactice

Principalul beneficiu pe care l-a adus perioada pandemiei, în opinia tuturor profesorilor pe care i-am consultat, este colaborarea care s-a născut între dascăli, dar și empatia cu care au început să se raporteze la copii.

«Învățătorii și profesorii au primit o lecție pe care nu au voie să o uite. Este lecția empatiei. Online și-au dorit să privească în ochii fiecărui copil. Păi așa să rămână! Să privească în ochii lui Andrei, ai Cristinei, ai Mariei, nu să se adreseze „clasei a IV-a”. În online am fost mai permisivi cu greșelile copiilor, atunci așa să rămână! Să folosim greșeala ca experiență de învățare, nu să ”taxăm” copilul care iese la tablă și nu știe să rezolve un exercițiu», consideră Dana Tufeanu, profesor pentru învățământul primar la Şcoala Gimnazială Matei Basarab din Piteşti. 

Virgilius Teodorescu, profesor de matematică la școala Alethea, consideră că, deși forțată, digitalizarea a fost un proces binevenit si așteptat de mult timp. „Am învățat vrând, nevrând, ce înseamnă o lecție digitală, de la proiectare, scenariu, mijloace de realizare la dialogul cu elevii, dificultăți, limite, evaluare, feedback, succes, eșec, perspective. Au fost extrem de mulți profesori disponibili pentru această schimbare, gata să împărtășeasca noua experiență didactică.»

Din perspectiva Ramonei Codică, profesor pentru învățământul primar la Școala 79, clasa interactivă este principalul beneficiu al ultimului an și este absout necesar ca profesorii să continue procesul de digitalizare. „Nu mai putem da înapoi, nu vom reveni la ce făceam înainte. Elevii și-au dezvoltat mai repede decât am fi crezut abilitățile informatice și nu numai. Au alte preocupări în timpul liber, legate de viața online. Desi sfaturile mele sunt de a relaxa privirea după orele online, ei se relaxează căutând ceea ce îi interesează tot online, se joacă pe diferite platforme către care tot eu i-am direcționat pentru jocurile interactive. De acum trebuie să păstram ritmul evolutiv pe care l-am avut în pandemie în ce privește activitatea de la clasă. Tot citesc că școala vă însemna în viitor activitate fizică îmbinată cu activitate online. Minunat! Să continuăm ce am început!”

Georgeta Șerban, profesor pentru învățământul primar la școala Tudor Arghezi, consideră că pandemia a fost un prilej foarte bun de introspecție, de auto-evaluare și de dorință de a deveni mai bun în fiecare zi „Dacă ar fi să sintetizez, aș spune că „lecția” pandemiei, pentru mine a fost să învăț să investesc în mine, și, cea mai importantă lecție , care a fost și deviza mea în aceast perioada, „Dăruiește și vei primi”

Dincolo de lecțiile individuale sau colective pe care această perioadă le-a adus, este limpede pentru toată lumea că ea a însemnat începutul schimbării în educație și, chiar dacă uneori este dificil, fiecare dintre noi este dator să continue această schimbare

„Cred că este important să nu tragem linie, doar să analizăm ce am învățat și să revenim la paternuri de lucru vechi. Ceea ce vreau să spun este similar cu stabilirea obiectivelor la început de an. Nu este de ajuns să vorbim despre „lecții”, ci să vedem ce tip de alegeri facem pe viitor », a sumarizat Raluca Cimpoiașu, director educațional adjunct la Acorns Nursery.

Instrumente digitale pe care profesorii le vor folosi de acum înainte și la clasă

Când vorbim de instrumente digitale și utilizarea lor și la predarea în clasă, profesorii sunt unanim de acord că nu pot ignora descoperirile pe care le-au făcut și că drumul deschis de tehnologie le va folosi extrem de mult. „Voi folosi Kinderpedia, Kahoot, Mozabook, Nearpod, Storyjumper, Wordwall, Mentimeter. Da, le voi folosi! Am învățat să pilotez avioane și acum, la întoarcerea la școală, doar nu mă întorc la deplasarea cu căruța trasă de cai » consideră Dana Tufeanu.

Virgilius Teodorescu spune că va folosi tabla și aplicațiile interactive, transmiterea și receptarea digitală a informațiilor (manual, fișe, teme), posibilitățile de colaborare online pentru realizarea unor proiecte școlare și, desigur, site-urile și aplicațiile de specialitate, în cazul său cele de matematică. 

Ramona Codică va continua să corecteze digital temele, chiar dacă feedback-ul va fi și online și în platformă.  „Voi păstra și orarul săptămânal al clasei tot pe platformă, acesta se poate proiecta în clasă pentru a verifica și a ne organiza din când în când. Dacă vom avea proiecte de prezentat, în anii școlari următori, cu doar un click eu pot deschide platforma pentru a arăta munca tuturor direct în clasă sau în secvențe mici și specifice ale unei ore de curs anume.”

Georgeta Șerban consideră că, în școala online atât elevii, cât și profesorii și-au îmbunătățit competențele digitale, exersând tot felul de platforme și aplicații digitale pe care le-au folosit frecvent și pe care nu trebuie să le uite,ci să le folosească și la școala fizică. Prin folosirea acestora, mulți dintre ei, au devenit mult mai disciplinați, mai atenți, se simt mai încrezători în utilizarea tehnologiei și au învățat cum să se organizeze mai bine.

Raluca Cimpoiașu punctează extrem de elocvent principalul câștig al pandemiei și acțiunile pentru viitor „Cel mai mare câștig cred că este că am reușit să rămânem conectați! Conectați unii la alti și unii pentru alții. Unii au reușit să creeze comunități mai unite, să înțeleagă profesorii/ părinții mai bine și să comunice mai autentic. Ce îmi doresc eu este că toate aceste elemente să nu fie valide doar în pandemie, ci să schimbe ceea ce se vă realiza în practică și pe viitor: acțiuni conectate cu și pentru copii!”

„Evoluția spectaculoasă a tehnologiilor AI aduce transformări dramatice în ecosistemele educaționale din întreaga lume. Era industrială este istorie. La fel și practica de a pregăti elevii pentru realizarea de sarcini repetitive. Toate acestea vor fi automatizate și optimizate de mașini. Este însă mai important ca niciodată să vedem și să prețuim potențialul unic al fiecărui individ.”  a declarat Evelina Necula, co-fondatoare Kinderpedia

„Adulții de mâine au nevoie de creativitate, abilități de colaborare, cetățenie globală și o atitudine responsabilă față de mediu. Nu în ultimul rând, au nevoie de competențe digitale. Modul în care folosim astăzi tehnologia în sălile de clasă va modela modul în care copiii noștri o vor percepe în viitor. Și tocmai acesta este motivul pentru care, la Kinderpedia, ne angajăm să proiectăm și să promovăm tehnologia care dă putere profesorilor și reunește comunitățile educaționale. Cu scopul de a facilita copiilor noștri folosirea instrumentelor digitale cu ușurință și încredere pentru a rămâne conectați, pentru a-și simplifica munca și pentru a-și îndeplini obiectivele de zi cu zi.” a concluzionat Evelina.

Descoperă Kinderpedia