Stresul în comunitatea școlară. Cum îl gestionăm, cum instalăm starea de bine

gestionarea stresului

Pe 24 noiembrie 2021, într-un spațiu virtual găzduit chiar de Kinderpedia, s-au reunit mai profesioniști în domeniul educației și psihologi și au vorbit despre gestionarea stresului,  privită din trei perspective: profesor - elev, profesor - profesor, profesor - părinți. Cu această ocazie s-au sărbătorit doi ani de la prima ediție a ediție a conferinței ,,Omul din spatele unui profesor”, organizată de prietenii noștri de la PlaYouth.

Invitați au fost profesioniști din domeniul educației și al psihologiei precum: Cristina Petrescu - psihoterapeut de familie și cuplu, Andrada Mazilu - fondator Inedu și învățătoare, Marian Anghel - director de liceu și Cătălin Stoica - coach și trainer. 

În cadrul evenimentului stresul a fost privit din mai multe perspective, de la gestionarea personală, până la gestionarea în contexte educaționale precum relația profesor-părinte-copil, profesor-profesor și profesor-copil.



Cristina Petrescu - Gestionarea stresului în relația cu noi înșine

Primul invitat, Cristina Petrescu este psihoterapeut de familie și cuplu și vorbește despre gestionarea stresului în relația cu noi înșine.

Stresul este un răspuns fizic automat și impune o adaptare la schimbare. Acesta este influențat de o serie de factori diverși, însă percepția noastră este esențială în gestionarea stresului. De la mediu, contextul de viață, atitudinea pe care noi o avem, toate acestea își pun amprenta pe modul în care noi reacționăm în situații stresante. 

Cristina Petrescu ne explică cum în aceste momente, are loc o descărcare de hormoni ai stresului, care pot provoca și reacții fizice precum creșterea bătăilor inimii, accelerarea respirațiilor, transpirația abundentă sau chiar dureri de stomac. Pentru a păstra un echilibru, invitata ne încurajează să nu ne uităm doar la efectele negative pe care stresul îl are în viața noastră, ci și la cele pozitive cum e, spre exemplu, creșterea motivației pe care o avem în unele momente.

Există foarte multe metode prin care ne creștem rezistența la stres, însă pilonii principali sunt: angajamentul pe care ni-l luăm în unele momente; implicarea pe care dorim să o dovedim; deținerea controlului - sentimentul că poți controla lucrurile care țin de tine, dar fără să încerci să-i controlezi pe ceilalți din jur. 

Exemplu: Noi nu am putut controla apariția pandemiei, dar putem controla măsurile de siguranță pe care ni le luăm în acest context.

Este important să fim atenți la senzațiile pe care le simte corpul nostru și la ce vrea el să transmită. Corpul nu ne minte niciodată și trage cele mai reale semnale de alarmă. Încearcă să te concentrezi asupra ta.

7 tehnici pentru gestionarea stresului

  • Fă un efort să gândești mai optimist!
  • Nu uita de importanța umorului! 
  • Ai grijă de tine din punct de vedere mental și fizic!
  • Nu fi prea dur cu tine și nici cu ceilalți!
  • Concentrează-te pe lucrurile care se află în controlul tău, nu la ceea ce este dincolo de el!
  • Lansează-ți provocări și angajează-te în ceea ce-ți place!
  • Conectează-te cu ceilalți, nu te izola!

Se întâmplă de cele mai multe ori, ca doi oameni să reacționeze în mod diferit la aceeași situație deoarece percepția este cea care dictează, aici fiind implicate experiențele de viață trăite, educația pe care am avut-o în copilărie. Indiferent de ce avem în spate, creierul este educabil și-l putem învăța să se raporteze diferit la problemele care apar inevitabil în viața noastră.

Să ne cunoaștem drepturile! Lista drepturilor personale

  1. Am dreptul să solicit ceea ce doresc.
  2. Am dreptul să refuz solicitările cărora nu le pot face fată.
  3. Am dreptul să-mi exprim sentimentele, pozitive sau negative.
  4. Am dreptul să-mi schimb opiniile.
  5. Am dreptul să comit greșeli și să nu fiu totdeauna perfect.
  6. Am dreptul să mă conformez propriilor mele sisteme de valori.
  7. Am dreptul să spun „nu” la tot ceea ce mi se pare că nu sunt pregătit să fac, este periculos sau îmi încalcă sistemele de norme și valori.
  8. Am dreptul să-mi stabilesc propriile sisteme de priorități.
  9.  Am dreptul să nu mă simt responsabil pentu comportamentele, acțiunile, sentimentele și problemele celorlalți.
  10. Am dreptul să solicit onestitate din partea celorlalți.
  11. Am dreptul să mă supăr pe o persoană la care țin.
  12. Am dreptul să fiu eu însumi.
  13. Am dreptul să mă simt speriat și să spun acest lucru celorlalți.
  14. Am dreptul să spun „nu știu”.
  15. Am dreptul să nu prezint scuze și să nu-mi motivez comportamentul.
  16. Am dreptul să iau decizii bazate pe propriile mele sentimente.
  17. Am dreptul să-mi satisfac propriile trebuințe în timpul și în locurile pe care le consider potrivite.
  18. Am dreptul să mă distrez și să fiu frivol.
  19. Am dreptul să fiu mai sănătos decât cei din jurul meu.
  20. Am dreptul să mă aflu într-o ambiantă în care nu se abuzează de persoana mea.
  21. Am dreptul să-mi fac prieteni și să mă simt bine în preajma celorlalți.
  22. Am dreptul să mă schimb și să evoluez.
  23. Am dreptul la respect din partea celorlalți față de propriile nevoi și dorințe.
  24. Am dreptul să fiu tratat ca o persoană demnă și plină de respect.
  25. Am dreptul să fiu fericit.

 

Andrada Mazilu - Stresul în relația profesor-elev

 

Următorul invitat este Andrada Mazilu, învățătoare și fondator Inedu (Inițiativa în educație). ,,Omul din spatele profesorului”, mă face să mă gândesc înainte de toate și la ,,copilul din spatele elevului.’’ Este foarte important ce se întâmplă cu noi în afara clasei are impact direct asupra lucrurilor întâmplate în interiorul clasei. Nu avem cum să lăsăm la ușa școlii în care intrăm toate grijile. 

 

Recomandare de carte - De ce nu fac zebrele ulcer? de Robert Sapolsky, o carte care prezintă noi capitole despre modul în care stresul afectează somnul, precum și idei penetrante privind anxietatea, tulburările de personalitate și impactul spiritualității asupra formelor de gestionare a stresului.

 

Andrada Mazilu menționează faptul că în ceea ce privește stresul în contextul școlii, acesta se manifesta la toți actorii educaționali  și ea a simțit acest lucru mai ales în ultima perioadă, dată fiind deschiderea și închiderea școlilor din cauza virusului Covid.

În gestionarea stresului și a conflictelor în sala de clasă, este foarte important să învățăm un limbaj nou și anume cel al comunicării non-violente. Toate comportamentele percepute negativ din rândul elevilor, ascund în spatele lor nevoi pe care noi nu le-am înțeles sau nu le-am putut satisface. Este important înainte de toate să vedem acele nevoi și să fim acolo, alături de copiii din jurul nostru.

 

Marian Anghel - Managementul stresului în relația profesor - profesor

 

Cel de-al treilea invitat este director de liceu și ne explică cum are stresul implicații și la nivel de management educațional.

Marian Anghel ne sugerează faptul că sursele de stres în școală sunt diverse și pot lua forma unor lucruri care par inofensive: implicarea în proiecte și rolurile pe care cadrele didactice le au în aceste activități, rezultatele așteptate pe care școala trebuie să le livreze, relațiile dintre profesori sau profesori-directori care devin nocive în unele cazuri. Toate lucrurile acestea conduc direct la pierderea încrederii în comunitatea educațională și în mod evident, la apariția stresului în activitatea fiecărei persoane.

 

Invitatul menționează faptul că i-au fost necesari 10 ani pentru a învăța că managementul educațional, cel al școlii unde este director, ține cont nu doar de misiunea și obiectivele instituției care sunt comunicate către întreaga echipă de profesori, ci și de nevoile tuturor care fac parte din această comunicare (beneficiari direcți și indirecți). 

Pe scurt, în câteva minute, invitatul ne împărtășește din propria experiență, câteva momente din cariera sa, când a reușit eficient să mențină controlul unor momente conflictuale, cu o încărcătură mare de stres.

Este necesar să gândim că traversăm cu toții  un proces de învățare complex.

 

Cătălin Stoica - Gestionarea stresului în triunghiul relației profesor - părinte - copil

 

În relația dintre profesor, părinte și copil este esențial să comunicăm prin empatie și să ne focusăm pe validarea emoțională - ,,Te văd, te ascult, te înțeleg!”. De asemenea, vulnerabilitatea este un pilon esențial pe care nu ar trebui să-l neglijăm. Invitatul spune că dacă ne axăm și pe aceste elemente, putem să diminuăm stresul și tensiunea dintre părți.

În consolidarea acestei relații, modul în care privim pe cineva influențează foarte mult creșterea sau reducerea nivelului de stres din acel moment. 

Cătălin Stoica a ținut să aducă în atenția participanților un studiu social legat de importanța contactului vizual dintre persoane, instrument la care se mai adaugă zâmbetul, tonul vocii și emoțiile pe care le comunicăm celorlalți.

,,Cooperarea este baza în construirea relației profesor - părinte - copil și nu competiția.”


Un alt articol despre o ediție anterioară a Conferinței ,,Omul din spatele unui profesor”.

Categorii Blog



Kinderpedia

Soluția completă de comunicare și management pentru școli și grădinițe.

Simplifică activitatea profesorilor și îi aduce pe părinți mai aproape de progresul școlar al copiilor.

Articole recomandate




Kinderpedia.co - All Rights Reserved.
Kinderpedia HQ
46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO
Kinderpedia CH
Langgasse 47c
6340 Baar, Switzerland
Kinderpedia UK
Caldecott House
Coalville, LE67 8PA, UK