Metode alternative de învățare în educația tradițională

metode alternative de învățare

Cerințele societății se schimbă permanent, iar educația ar trebui să țină pasul și să ofere o experiență de învățare corelată cu realitatea socio-economică. Plecând de la acest fapt, partenerii noștri de la PlaYouth au organizat cea de a IX-a ediție a conferinței Omul din spatele unui profesor, care face parte din programul Împreună educăm generații, ce își propune să ofere cadrelor didactice activități pentru formare continuuă. Tema celei mai recente ediții a conferinței a fost integrarea de metode alternative de învățare în educația tradițională.

Rodica Gavriș Pascu, profesor pentru învățământul primar la Școala gimnazială Nicolae Titulescu din Cluj Napoca și profesor Merito a pornit de la ideea că pentru a adopta metode alternative de învățare este nevoie de asumare, adaptare și anticipare

 

Asumarea înseamnă să alegi un alt drum și să creezi experiențe memorabile. Rodica Gavriș Pascu a realizat acest lucru prin scrisul transformator, un tip alternativ de scris pe care l-a prezentat elevilor săi, cu acceptul părinților. Este un scris aflat în armonie cu sinele fiecăruia și ale cărui simboluri îi ajută pe copii să se dezvolte și să evolueze. Și matematica se poate asimila prin metode alternative de învățare, prin experimente, prin aplicarea cifrelor în probleme din viața reală. Toate aceste metode presupun învățare colaborativă, care este un tip de învățare autentică, în care copiii împărtășesc idei și ceea ce au învățat. În echipă copiii învață mai bine și găsesc mai repede soluții, iar rezultatele sunt pe termen lung.

Adaptarea ne-a provocat în 2020 și continuă și în acest an. Pentru Rodica Gavriș, adaptarea a fost sărbătorită prin minutele de aur – o metodă prin care învățătoarea a celebrat succesul anului școlar altfel, cu toate familiile copiilor din clasă. Fiecare copil și-a prezentat experiența trăită, lucrurile din care a învățat, părinții au împărtășit și ei și s-au implicat total în activitate. În afara calificativelor, Rodica Gavriș propune o metodă de evaluare individuală și personală.

Anticiparea – în fiecare clipă, dascălul trebuie să se gândească că în bănci are adulții de mâine, oamenii cu visuri îndrăznețe, pe care trebuie să îi ajute să crească. Nu există rețete de succes, există doar nevoile elevilor și ingredientele pe care le avem zilnic la îndemână. Greșelile ne învață, sunt cei mai buni profesori, ele sunt markeri ai învățării, de aceea trebuie păstrate în caiete, pentru a vedea evoluția. Educația emoțională este mult mai importantă decât educația academică, iar acest lucru ar trebui avut în vedere de către toți profesorii. Copiii trebuie să simtă că au succes în urma actului de învățare, să strălucească în fiecare zi măcar câteva minute și astfel vor reuși să asimileze mai ușor noțiunile.

Ovidiu Bădescu, profesor de matematică la colegiul național Traian Lalescu din Reșița consideră că înainte de a fi un bun profesionist, trebuie să te iubești și să fii echilibrat cu tine

 

Dacă nu ai tu echilibru, nu vei reuși să realizezi nimic. Elevii își doresc să învețe și să se înțeleagă bine cu profesorii, așa că un profesor deschis va avea mut mai mult succes. Copiii au o imaginație debordantă și au nevoie doar să fie lăsați să se exprime.

Plecând de la materia pe care o predă, Ovidiu Bădescu a expus cum se pot aplica metode alternative de învățare

Pentru unii, matematica inseamnă memorare de formule, în mod mecanic, ceea ce nu dezvoltă inteligența matematică. De aceea,este nevoie de dezvoltarea gândirii, în așa fel încât noțiunile să fie înțelese și asimilate pe termen lung. Matematica poate dezvolta atât gândirea critică, cât și creativitatea, iar ieșirea din gândirea standardizată poate aduce rezultate extraordinare pe termen lung pentru copii. Dascălii ar trebui să îi asculte pe copii și să poată ieși din paradigma “corect-greșit” cu care au fost obișnuiți până acum.

Oana Moraru, consultant educațional, fondatoarea școlii Helikon și a platformei Vocea părinților a expus metode alternative de învățare în care crede și pe care le aplică în activitatea de zi cu zi

 

Pentru a trece printr-un proces eficient de învățare, copiii au nevoie să vadă curba de învățare, să simtă progresul, creșterea intelectuală, emoțională și de competență. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie de predictibilitate, copiii să știe ce se așteaptă de la ei, care sunt limitele, iar comunicarea dintre elevi și profesori să fie deschisă. În acest fel este împlinită nevoia de predictibilitate, de control și de siguranță. Învățarea se produce doar dacă nevoile lor sunt împlinite. Abia apoi putem vorbi de metode alternative de învățare.

La baza piramidei nevoilor de învățare stă nevoia de securitate și previzibilitate. Pedagogul are structură, direcție clară, știe exact ce vrea de la copii, iar ei la rândul lor știu ce se așteaptă de la ei. Urmează apoi nevoia de diversitate, completată de nevoia de semnificație și importanță. Aceasta nu se referă doar la partea emoțională, ci chiar la predare, la materie în sine. Următoarea nevoie este cea de conexiune, de relaționare. Copiii au nevoie de un rol în clasă, un rol de putere care să îi așeze printre ceilalți. În vârful piramidei stau nevoia de dezvoltare și contribuție. Doar dacă profesorul împlinește aceste nevoi, el poate trece și la aplicarea de metode alternative de învățare. Acestea ar trebui să răspundă și nevoilor emoționale, dar și cerințelor actuale de educație și să țină cont de faptul că gândirea copiilor are nevoie de ordine, repetiție, predictibilitate, memorare. Maturizarea sufletească depinde foarte mult și de calitatea gândirii, de cum sunt ajutați copiii să se afle pe o curbă naturală a creșterii.

Copiii de astăzi ne dau lecții despre ce înseamnă autoactualizare, depre ce înseamnă să te reinventezi permanent și să poți merge mai departe atunci când drumul devine dificil. Oamenii capabili de autoactualizare însumează 13 calități esențiale. Sunt realiști și pot tolera incertitudinea, se acceptă pe sine și pe alții așa cum sunt, sunt spontani în gândire și în faptă, sunt orientați către rezolvare de probleme, au simțul umorului, sunt foarte creativi, nu sunt neapărat convenționali, dar rezistă culturii mainstream, urmăresc și sunt preocupați de problemele omenirii, au apreciere pentru lucruri simple și viață în general, au relații interpersonale autentice, știu să pună limite clare și apreciază intimitatea, au spirit civic și valori etice clare.

Întreaga evoluție pornește, așadar, de la satisfacerea acestor nevoi, care poate fi realizată și prin metode alternative de învățare

Nevoia de securitate și previzibilitate în învățare este împlinită printr-un act didactic constant, previzibil și care conferă siguranță. Două metode alternative de învățare propuse de Oana Moraru pentru a adresa această nevoie și a oferi un mod sigur de identificare și retenție a informației sunt norișorii cunoașterii și hărțile mentale. Norișorii cunoașterii sunt răspunsuri diverse la întrebări din mai multe domenii, care pot fi puse pe holurile școlii, iar copiii să organizeze și să rețină informația. Acest joc poate crea dinamică în școală, dar și predictibilitate, siguranța copiilor că au de unde să își ia informația și că au mereu echipa de colegi și profesori alături de ei. Hărțile mentale reprezintă de fapt niște ramificări ale materiei, o structurare clară a deprinderilor, valorilor și competențelor generale ale conținuturilor. Pe o astfel de hartă copiii pot otografia care este materia, care sunt noțiunile de bază și cum se leagă între ele. O astfel de metodă se poate aplica și la grădiniță, unde copiii se întorc la toate temele studiate pe parcursul întregului an, ceea ce îi ajută la consolidare. Aceste hărți acoperă în forme simbolice nevoia de vizual și simbolism a generațiilor actuale, dar și nevoia de siguranță.

Nevoia de diversitate asigură că elevii vin la școală cu interes, curiozitate și nerăbdare. Două metode propuse de Oana Moraru sunt paharele de ceai din spatele clasei și “Ce văd, ce cred, ce mă întreb”. Metoda paharelor se folosește chiar de pahare de plastic umplute de ceai și puse în spatele clasei. La finalul orei, copiii se adună, beau ceai și discută despre ceea ce au făcut la oră. Această așteptare îi ține într-o stare bună de tensiune la oră. Este un truc simplu pentru menținerea atenției, deoarece copiii au mereu nevoie de lucruri noi, iar gratificarea de la sfârșitul orei le stârnește curiozitatea și nerăbdarea.  “Ce văd, ce cred, ce mă întreb” poate folosi machete care au legătură cu tematica lecției, dar în care se regăsesc și informații în neregulă, erori. Lecția începe de la ceea ce văd copiii, cărora li se cere doar să numească ceea ce văd. Această metodă poate fi aplicată și la un text – copiilor li se cere să identifice ceea ce văd în text, în imagini sau în machete. După ce numesc ceea ce văd, copiilor li se cere să spună ceea ce cred că se întâmplă acolo. Copiii sunt încurajați să gândească cu voce tare. În a treia etapă, copiii își pun întrebări, căutând să deducă sau să soluționeze. Această metodă este destul de provocatoare pentru copii, în special în ultima etapă, acolo unde trebuie să treacă dincolo de evidențe. Rutina durează mult până se stabilizează, de aceea este nevoie de mult antrenament cu acest exercițiu, care ajută mintea să definească, să descrie, să găsească relații parte-întreg.

Nevoia de semnificație și importanță se satisface prin simțirea iubirii, dar nu doar la nivel emoțional, ci și prin saltul de gândire. Elevul trebuie să se simtă văzut și apreciat. Există patru metode alternative de învățare prin care se poate realiza acest lucru – vak learning, flipped classroom, gamification și spaced learning. Spaced learning presupune învățarea cu pauze, de care copiii din generația de astăzi au mare nevoie. Copiii au nevoia ca modulele de învățare să fie alternate cu module de mișcare. Dacă ora se dozează în activități de 10-15 minute, întrerupte de momente de mișcare, învățarea este mult mai eficientă. O altă metodă de spaced learning este să alternezi 5-7 minute de lecție cu pauze de mișcare, urmate de repetarea acelorași noțiuni. Copiii vor reține mai repede informația, deoarece li se activează interesul la nivelul creierului. Metoda gamification poate transforma orice, chiar și o dictare plictisitoare, în joc. Creierul copiilor din generațiile actuale funcționează cu gratificare imediată. De exemplu, prima propoziție a dictării “costă” un număr diferit de puncte, în funcție de semnele de punctuație, alineat, etc. Această abordare creează vigilență în clasă și o stare de alertă care îi ajută să își dezvolte concentrarea și atenția. Vak learning este pentru vizual, audio și kinestezic. Se fac grupe de câte trei copii, cărora li se dă aceeași materie, abordată în funcție de cele trei simțuri. Această metodă ajută la absorbția mai ușoară a informației.

Nevoia de relaționare și conexiune înseamnă a te asigura că fiecare elev intră în dialog relevant și nu se teme să gândească cu voce tare. Trei metode alternative de învățare care adresează această nevoie sunt cercul punctelor de vedere, metoda 3-2-1 și think, pair, share. Toate acestea stimulează colaborarea între copii.

Nevoia de dezvoltare presupune să te asiguri că fiecare elev caută în continuare pe cont propriu. O metodă de a stimula nevoia de dezvoltare este “Gândește, amestecă, explorează”, care stimulează fiecare copil să își pună întrebări și să găsească variante alternative de gândire.

Nevoia de contribuție este cea mai importantă, mai ales că pentru prima dată în istorie, copiii au o voce, au posibilitatea să se exprime, iar opiniile lor să fie auzite și să rămână. Această nevoie poate fi satisfăcută prin a-i stimula pe copii să se exprime în filmulețe video pe Youtube sau Tik Tok.

Un dascăl care dorește să facă diferența în învățare trebuie să lucreze pe fiecare nivel și să vadă ce nevoi are de îndeplinit în echipă, dar și pe plan personal.

Constantin Lomanca, liderul departamentului de științe la Franconian International School din Erlangen, Germania, a expus perspectiva sa despre metode alternative de învățare

 

Educația ar trebui definită de aspecte esențiale cum sunt viziunea de țară, respectarea legii și a face școală pentru elevi. Indiferent de cultură și de sistemul educațional, școlile ar trebui să aibă autonomie, pe care să o transfere și profesorului la clasă. Curricula ar trebui să fie și ea flexibilă, iar comunicarea cu părinții ar trebui să fie deschisă, fără a pierde din vedere faptul că școala se face pentru copii, nu pentru părinți. Practicile curente ar trebui să țină cont de scopul final al învățării, de faptul că planurile trebuie să țină cont de programă, iar predarea conținuturilor ar trebui făcută prin competențe, nu în scopul de a obține competențe.

Constantin Lomanca a abordat subiectul “Cum să îi învățăm pe copii să pună întrebări?”, corelat cu transmiterea de valori, prin conținuturile predate

O metodă eficientă de a-i învăța pe copii să pună întrebări este cea amintită și de Oana Moraru, “Privește, gândește, întreabă-te”. Copiilor li se dau niște fotografii, pe care să le privească timp de 2 minute, fără niciun comentariu sau ajutor. Ulterior, ei sunt rugați să scrie 10 cuvinte despre ceea ce văd, 10 cuvinte care să descrie ceea ce gândesc despre aceste fotografii , apoi să discute în grupuri despre ceea ce au scris. După acest pas, grupurile prezintă clasei rezultatele dezbaterii. La final, fiecare scrie  individual timp de 2 minute ce încă se gândește în legătură cu imaginile, ce și-ar dori să afle și împărtășește una din întrebările pe care și le-a pus. Ideal la acest exercițiu este ca așezarea copiilor să fie în cerc, pentru a se putea vedea unii pe alții. După efectuarea exercițiului se realizează cuadrantul întrebărilor. Întrebările pot fi directe, intelectuale, închise și deschise, iar fiecare din acestea  pot fi de tipul clarificare – răspunsurile se găsesc în manual sau în ceea ce s-a studiat în clasă, speculative – imaginative, cu ajutorul cărora elevii explorează conținuturile învățate, de tipul cunoștințe faptice – răspunsurile se găsesc în cărți sau pe internet sau de investigare-cercetare – sunt întrebări esențiale, conceptuale, care nu au un răspuns precis. Conform lui Phil Cam, citat de Constantin Lomanca în prezentarea sa, întrebările pot fi de mai multe tipuri:

-        Tip manual – răspunsul este direct și se poate găsi într-un manual

-        Tip google – răspunsuri care necesită mai multă căutare pe internet

-        Tip brainstorming sau speculative, la modul Ce părere aveți despre….

-        Open ended, care este cel mai valoros tip de întrebare și care poate avea un singur răspuns corect, aflat după un set de criterii bine stabilite sau mai multe răspunsuri corecte.

În cadrul acestui exercițiu, stimulul este imaginea. Strategia de predare se bazează pe gândire, discuții, împărtășire. Pe măsură ce copiii discută, profesorul îi întreabă de ce au gândit astfel, îi încurajează să vină cu argumente și le cere lămuriri suplimentare. Pe tot parcursul exercițiului, copiilor li se dă posibilitatea să își schimbe părerea, să argumenteze. La final, se va ajunge la două  sau trei categorii de clasificare. Copiii vor concluziona, pe caietele lor, care sunt învățămintele obținute în urma dezbaterilor. Dovada învățării în urma acestui exercițiu este că elevii sunt în măsură să furnizeze dovezi pentru generalizările lor și să-și pună întrebări rezonabile între ei pentru a clarifica motivele pentru care fotografiile au fost clasificate într-un fel sau altul. Reflecția profesorului în urma exercițiului se referă la abilitatea elevilor de a se angaja într-o discuție etică pe tema respectivă.

Concluzia tuturor cu privire la metode alternative de învățare în educația tradițională este că totul trebuie să pornească de la nivel individual, nu să se aștepte schimbările la nivel sistemic. Fiecare dascăl poate realiza o schimbare, la nivelul clasei sale, pe care o poate ulterior prezenta și altor colegi, pentru a propaga schimbarea.  

Mai multe articole despre evenimentele organizate de Playouth puteți citi în articolele Cu ce ne ajută învățarea prin joc, la clasă sau online,  Cum valorificăm experiența ultimului an în procesul de învățare și  Armonia profesor-profesor 

Categorii Blog



Kinderpedia

Peste 2000 de clienți mulțumiți și numărătoarea continuă!
Soluția inteligentă folosită cu încredere de grădinițele și școlile din Europa



Articole recomandate




Kinderpedia.co - All Rights Reserved.
Kinderpedia HQ
46-48 Calea Plevnei
010233 Bucharest, RO
Kinderpedia CH
Langgasse 47c
6340 Baar, Switzerland
Kinderpedia UK
Caldecott House
Coalville, LE67 8PA, UK